| 1.
|
DETIN'UT, -Ă, deţinuţi, -te, s.m. si f. Persoană ţinută sub stare de arest (după ce a fost condamnată sau pentru cercetări); arestat. - V. deţine.
Sursă
: DEX'98
(61203)
- IoanSoleriu |
| |
| 2.
|
DETIN'UT s., adj. (JUR.) 1. s. condamnat. 2. s. v. arestat. 3. adj. v. arestat. Sursă
: Sinonime
( 181436)
- siveco |
| |
| 3.
|
deţin'ut s. m., pl. deţin'uţi
Sursă
: DOR
(239995)
- siveco |
| |
| 4.
|
DETIN'U//T ~ţi m. Persoană care se află în detenţiune; om ţinut în stare de arest; arestat. /<fr. d'etenu
Sursă
: NODEX
(331775)
- siveco |
| |
|
|